Remap utilaje construcții forestier în Brașov, cu probă la sarcină hidraulică

La un utilaj de construcții sau forestier, remapul se judecă după felul în care motorul ține regimul sub sarcina pompelor hidraulice, în cicluri scurte și repetate. La Magic Performance lucrăm în Brașov cu loguri în timpul săpăturii și al încărcării și cu citirea temperaturilor la lucru susținut. Starea pachetului de răcire se verifică înainte de orice scriere. Primiți originalul, fișierul modificat și fișa cu valorile citite pe același ciclu de lucru.

Ce urmărim la un utilaj înainte de lucru

La un excavator sau la un încărcător, ciclul de lucru este scurt și se repetă toată ziua, iar motorul petrece mult timp la sarcini medii cu vârfuri dese. Notăm orele de funcționare din contor și estimăm cât din timpul de lucru se consumă la ralanti, pentru că un utilaj care stă mult cu motorul pornit are un istoric de regenerare diferit. Citim erorile din toate modulele, inclusiv cele legate de tratarea gazelor de evacuare. Verificăm dacă utilajul a avut limitări de sarcină în ultima perioadă, pentru că ele arată o problemă care trebuie rezolvată înainte de a discuta despre fișier.

Verificăm starea pachetului de răcire, adică radiatorul de apă și răcitorul de aer, care la utilaje se umplu cu praf și cu resturi vegetale de la lucru. Măsurăm presiunea în anvelope sau starea șenilelor, pentru că ele schimbă felul în care se distribuie efortul între motor și hidraulică. Verificăm și jocurile din articulații, pentru că un joc mare produce șocuri de sarcină care se citesc în loguri ca vârfuri de cuplu. Notăm toate aceste valori în fișă, ca să avem o referință pentru comparația de după scriere.

Ce citim din unitatea de control înainte de scriere

Citim identificarea hardware și identificarea software, plus versiunea de protocol folosită la acces. Salvăm originalul separat și notăm suma de control, pentru că fișierul rămâne trasabil pe toată durata lucrării. Notăm configurația utilajului, adică regimul de lucru selectat și setările modului economic, pentru că ele schimbă răspunsul motorului la aceeași apăsare a comenzii. Verificăm dacă unitatea a mai fost deschisă și dacă fișierul găsit este cel al producătorului.

Citim apoi parametrii care descriu cererea de sarcină, adică poziția comenzii și cuplul cerut de unitate. La utilajele cu management integrat citim și semnalul de sarcină al hidraulicii, adică felul în care pompele cer cuplu de la motor. Această valoare este importantă la utilajele de construcții, pentru că ea arată unde se consumă rezerva de cuplu în timpul săpăturii. Notăm și regimul de ralanti comandat, pentru că o valoare modificată acolo schimbă tot comportamentul de lucru.

Ce măsurăm în timpul ciclului de lucru

Măsurătoarea se face cu utilajul în lucru, adică în săpătură sau în încărcare, pe un ciclu repetat de cel puțin câteva minute. Înregistrăm turația motorului, presiunea din colector, debitul de combustibil cerut și presiunea din rampă. Citim temperatura lichidului de răcire și temperatura gazelor de evacuare la regim stabil, plus temperatura uleiului hidraulic. Marcăm în log momentul intrării cupei în pământ, pentru ca valorile să fie comparate pe aceeași fază a ciclului.

Repetăm ciclul după scriere, cu același operator și cu același material, pentru că felul în care este condus utilajul schimbă mai mult decât o ajustare din fișier. Diferențele de umiditate a pământului schimbă rezistența la săpare, deci notăm condițiile din ziua măsurătorii. Urmărim căderea de turație la intrarea în gropă și timpul de revenire după ce cupa iese din pământ. Aici se vede dacă motorul are rezervă de cuplu pentru hidraulica solicitată.

Ce excludem întâi pe partea de răcire

Prima verificare privește curățenia pachetului de răcire, pentru că la utilaje fagurii se astupă cu praf umed și cu resturi vegetale. Suflăm de la interior spre exterior și verificăm dacă aerul trece prin tot pachetul. Verificăm și starea ventilatorului, adică dacă prinderea lui este strânsă și dacă arborele nu are joc. Un ventilator cu joc pierde debit de aer exact la turație mare, iar temperatura urcă în timpul lucrului greu.

A doua verificare privește circuitul de răcire a uleiului hidraulic, adică răcitorul și traseele lui. Măsurăm temperatura uleiului la lucru susținut și comparăm cu intervalul normal pentru utilajul respectiv. Un ulei care trece de interval arată un răcitor colmatat sau o sarcină prea mare pe instalație. Verificăm și nivelul și culoarea uleiului, pentru că un ulei degradat schimbă răspunsul pompelor și produce o sarcină suplimentară pe motor.

Ce excludem întâi pe partea de admisie și de alimentare

Verificăm filtrul de aer principal și elementul de siguranță, pentru că la praf ele se încarcă repede și limitează debitul. Un filtru colmatat produce fum și o scădere de presiune în colector, iar unitatea compensează prin combustibil în plus. Verificăm și etanșeitatea traseului dintre filtru și colector, pentru că o fisură lasă praf să intre după filtru și uzura apare în câteva săptămâni de lucru. Curățăm sau înlocuim elementele înainte de măsurătoarea de referință.

Pe partea de alimentare verificăm separatorul de apă și filtrul de combustibil, apoi măsurăm presiunea de alimentare la sarcină. Citim presiunea din rampă cerută și realizată, plus curentul regulatorului de presiune. Măsurăm returul injectoarelor la cald și comparăm cilindrii între ei, pentru că un injector uzat produce dezechilibru și fum. Verificăm și starea turbinei, adică jocul axial și comanda geometriei variabile, pentru că o geometrie blocată schimbă presiunea la sarcină mică. La utilajele care lucrează în praf, verificăm și etanșeitatea cutiei de filtru după fiecare curățare, pentru că o clemă slăbită lasă praf să treacă pe lângă element și uzura apare în câteva săptămâni de lucru.

Ce valori comparăm după scriere

După scriere comparăm căderea de turație în timpul săpăturii, adică diferența dintre regimul comandat și regimul real când cupa intră în pământ. Comparăm presiunea din colector la același moment al ciclului și temperatura gazelor la aceeași fază. Verificăm și timpul de revenire a turației după ce sarcina scade, pentru că el arată cât de repede răspunde motorul la schimbările dese din lucru. Toate valorile se notează în aceleași unități ca în etapa de dinainte.

Comparăm apoi consumul de combustibil raportat la ciclu, citit din debitul cerut și din timpul de lucru, fără să transformăm valoarea în promisiune de economie. Urmărim temperatura uleiului hidraulic la finalul ciclului, pentru că ea arată dacă lucrarea a crescut solicitarea pe instalație. Verificăm și nivelul de încărcare al filtrului de particule după o zi de lucru, pentru că unele utilaje acumulează funingine repede la sarcini mici. Pentru utilajele forestiere care lucrează în ture lungi, verificăm și starea capotei de protecție a radiatorului, pentru că o piesă îndoită redirecționează aerul și lasă pachetul să se încălzească în timpul lucrului greu.

Ce limite păstrăm, de la protecțiile motorului la hidraulică

Păstrăm pragurile de limitare a sarcinii, adică temperaturile și presiunile la care unitatea reduce cuplul pentru a proteja motorul. Păstrăm și protecția de supraviteză, pentru că ea apără ansamblul la descărcarea bruscă a sarcinii. Păstrăm setările de reglaj ale hidraulicii, adică presiunea de lucru a pompelor și reglajul supapelor de siguranță, pentru că ele țin de instalație și de uneltele cuplate. Ajustăm doar răspunsul motorului la cererea de sarcină, în zona de turație folosită la lucru.

Păstrăm și pragurile legate de regenerarea filtrului de particule, pentru că o modificare acolo schimbă ciclul de curățare și poate produce diluție de ulei la utilajele care lucrează în cicluri scurte. Notăm în fișă ce am modificat și ce am lăsat neatins, pentru ca lucrarea să poată fi reluată pe un utilaj similar. Disciplina aceasta contează la o flotă de utilaje care se rotesc între șantiere.

Cum tratăm transmisia și mersul pe teren accidentat

La utilajele cu transmisie hidrostatică citim presiunea de antrenare și temperatura uleiului în timpul deplasării pe pantă. O presiune care urcă spre limita arată o problemă la motorul hidraulic sau la angrenajele finale, iar ajustarea motorului nu rezolvă cauza. Verificăm și frâna de parcare pe pantă, pentru că ea se încarcă la fiecare oprire pe teren accidentat. La încărcătoarele cu convertizor urmărim temperatura uleiului de transmisie la împingere.

Pe teren accidentat, șocurile de sarcină se citesc în loguri ca vârfuri scurte de cuplu, iar aceste vârfuri obosesc suporturile motorului. Verificăm starea suporturilor înainte de lucrare, pentru că un suport rupt lasă ansamblul să se miște și deschide scurgeri pe traseul de admisie. Notăm și unghiul de lucru de pe pantă, pentru că la pante mari alimentarea cu combustibil poate deveni instabilă dacă nivelul din rezervor este mic. Recomandăm lucrul cu rezervorul peste jumătate pe pante lungi.

Cum se citește comportamentul la rece și în praf

Pornirea la rece se citește separat, pentru că la utilaje ea apare dimineața, cu motorul rece și cu baterii solicitate de lumini și de instalația electrică. Urmărim turația de ralanti imediat după pornire și timpul până la stabilizare. Verificăm bujiile de preîncălzire acolo unde există și tensiunea bateriei la pornire. Un utilaj care pornește greu la rece are adesea o problemă de alimentare, iar fișierul nu rezolvă această cauză.

În praf urmărim indicatorul de colmatare la fiecare schimb și recomandăm curățarea pachetului de răcire la finalul zilei, pentru că praful umed se lipește și se usucă peste noapte. Verificăm și starea burdufului de admisie după fiecare săptămână de lucru în șantier. Explicăm operatorului ce să observe la fum și la zgomot, pentru că el petrece toată ziua lângă utilaj și sesizează primele semne.

Ce primește clientul și ce urmărim în primele săptămâni

Primiți fișierul original și fișierul cu calibrările modificate, ambele cu suma de control notată. Fișa lucrării conține identificările citite, condițiile de măsurare, ciclul folosit pentru probă și valorile din etapa de dinainte. Primiți și o listă scurtă cu verificările de zi, adică starea pachetului de răcire și indicatorul filtrului de aer. Documentele rămân la dumneavoastră pentru comparații la următoarea revizie.

În primele săptămâni urmărim temperatura lichidului de răcire la lucru susținut și stabilitatea turației în ciclu. Verificăm dacă apar erori legate de tratarea gazelor de evacuare și dacă intervalele de regenerare s-au schimbat. Dacă apare o eroare nouă, revenim la fișier și la măsurători, în această ordine. Vă explicăm ce să notați după fiecare zi de șantier, pentru ca următoarea vizită să pornească de la date reale.

Intrebari frecvente

Se poate face remap fără probă în șantier?

Se poate scrie fișierul, însă fără ciclu de lucru real nu avem cum să citim căderea de turație sub sarcina pompelor. Proba în lucru rămâne proba care contează.

Se modifică presiunea hidraulicii?

Presiunea de reglaj a pompelor rămâne cea prevăzută pentru instalație, pentru că ea ține de uneltele cuplate. Lucrăm doar pe răspunsul motorului la cererea de sarcină.

De ce se curăță pachetul de răcire înainte de măsurătoare?

Pentru că praful și restul vegetal reduc schimbul de căldură, iar temperatura urcă exact în ciclurile grele. Curățarea se face înainte de citirea de referință.

Ce urmărește un operator după lucrare?

Urmărește stabilitatea turației în ciclu și temperatura uleiului hidraulic. Intervalele de regenerare arată dacă lucrarea se potrivește felului de lucru.